Spațiul Schengen se află din nou sub presiune, după ce Comisia Europeană se pregătește să analizeze modul în care Germania aplică regulile privind controalele la frontiere și utilizarea alertelor în Sistemul de Informații Schengen (SIS). Evaluarea ar urma să înceapă în martie și vine pe fondul unor controverse legate de introducerea unor alerte pentru cetățeni ucraineni și de prelungirea controalelor interne la granițele terestre germane.
Decizia Bruxelles-ului ar putea avea implicații majore asupra viitorului liberei circulații în Uniunea Europeană.
Critici privind „fragmentarea” spațiului Schengen
Mai mulți eurodeputați au criticat faptul că reintroducerea și prelungirea controalelor interne de către state mari precum Germania și Franța ar crea o „fragmentare” a spațiului Schengen.
Potrivit criticilor, măsurile temporare au devenit aproape permanente în anumite state, ceea ce afectează principiul fundamental al liberei circulații. Unii membri ai Parlamentului European au acuzat Comisia că nu aplică suficient de ferm regulile și că toleranța față de aceste derogări riscă să slăbească proiectul Schengen.
Extinderea controalelor interne și presiunea politică
Germania a reintrodus controale interne în timpul crizei refugiaților din 2015, folosind prevederile europene care permit astfel de măsuri în situații excepționale. În anii următori, pe fondul presiunilor politice interne și al dezbaterilor privind migrația, controalele au fost prelungite și extinse.
În 2024, verificările temporare au fost autorizate de-a lungul tuturor frontierelor terestre ale Germaniei. Odată cu instalarea noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz, politica a fost consolidată, iar efectivele poliției federale la frontiere au fost suplimentate.
Statele vecine au exprimat nemulțumiri, susținând că măsurile afectează circulația bunurilor și persoanelor și creează blocaje economice.
Alertele germane cu efect în întreg spațiul Schengen
Controversa s-a amplificat după apariția informațiilor potrivit cărora Germania ar fi introdus alerte în Sistemul de Informații Schengen pentru cetățeni ucraineni care au executat pedepse în penitenciare aflate sub control rusesc.
Conform regulilor SIS, atunci când un stat membru semnalează o persoană ca potențial risc pentru ordinea publică sau securitatea internă, celelalte state sunt obligate să refuze intrarea.
Autoritățile germane au transmis că fiecare alertă este rezultatul unei evaluări individuale și că pot lua în considerare informații primite prin canale europene de cooperare. În același timp, criticii susțin că nu este clar care este standardul probatoriu aplicat și dacă persoanele vizate au posibilitatea reală de a contesta decizia.
Drepturi individuale și lipsa de transparență
Comitetul European pentru Protecția Datelor a atras atenția asupra nivelului insuficient de informații furnizate de unele state privind modul în care sunt respectate drepturile persoanelor semnalate în SIS.
Există diferențe semnificative între state în ceea ce privește gestionarea solicitărilor de acces și rectificare a datelor. În Germania, o parte dintre cererile formulate de persoanele vizate au fost aprobate, însă proporția este mai mică decât în alte state cu volume similare de solicitări.
În martie, o echipă coordonată de Comisia Europeană, formată din experți naționali și reprezentanți ai agențiilor europene, urmează să efectueze verificări pe teren și să analizeze documente relevante.
Rezultatele evaluării ar putea influența decizia Berlinului privind prelungirea controalelor interne și ar putea redeschide o dezbatere amplă despre echilibrul dintre securitate și libera circulație în Uniinea Europeană. Scandalul actual pune din nou în lumină tensiunea dintre necesitatea protejării frontierelor și menținerea integrității spațiului Schengen.