Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, a reacționat public după ce Ministerul Finanțelor a publicat, cu întârziere, datele privind datoria publică a României la finalul lunii noiembrie 2025. Potrivit cifrelor oficiale, datoria a depășit pragul psihologic de 60% din PIB – un nivel considerat critic în raport cu angajamentele europene ale României.
Reproșuri privind lipsa de transparență
Adrian Câciu susține că publicarea întârziată a datelor ridică semne de întrebare și acuză lipsa de transparență în comunicarea situației reale a finanțelor publice.
„Hai că, ușor, ușor, ne dau dreptate și prezintă, în sfârșit, datele reale despre economie”, a transmis acesta, sugerând că avertismentele sale anterioare privind deteriorarea indicatorilor bugetari au fost confirmate.
Deputatul a criticat, totodată, limbajul unor membri ai actualului Executiv și a făcut apel la asumarea responsabilității în fața situației economice.
Pragul de 60% din PIB, depășit
Conform datelor publicate, datoria publică totală a României a ajuns la 1.121 miliarde lei la finalul lunii noiembrie 2025, comparativ cu 1.040 miliarde lei la final de iunie 2025. Practic, în doar câteva luni, datoria a crescut cu aproximativ 81 de miliarde de lei.
Depășirea pragului de 60% din PIB are o semnificație aparte. Acest nivel este menționat în tratatele europene drept limită de referință, iar odată trecut, autoritățile sunt obligate să adopte măsuri pentru reducerea datoriei și consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor disponibile, România ar fi depășit acest prag încă din octombrie 2025, însă confirmarea oficială a venit abia acum.
Deficitul și PNRR, următoarele teste
Adrian Câciu a atras atenția și asupra deficitului bugetar și a absorbției fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În opinia sa, fără accelerarea încasării tranșelor din PNRR, România nu va putea închide anul 2026 cu un deficit de 6,2%, țintă asumată la nivel european.
El a susținut că cererea de plată nr. 4 din PNRR, programată pentru încasare cel mai devreme în mai 2026, ar fi blocată, potrivit unor informații din zona Comisiei Europene. În acest context, fostul ministru a cerut clarificări privind eventualele blocaje și solicitarea de sprijin acolo unde este nevoie.
Un moment delicat pentru politica fiscală
Situația actuală pune presiune pe Guvern și Parlament, care trebuie să adopte măsuri pentru stabilizarea finanțelor publice. Depășirea pragului de 60% din PIB nu înseamnă automat o criză, însă limitează spațiul fiscal și obligă la prudență în cheltuieli și la o mai bună colectare a veniturilor.
Dezbaterile privind datoria publică, deficitul și fondurile europene sunt de așteptat să domine agenda politică în perioada următoare, într-un context economic marcat de incertitudini interne și externe.