Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că își dorește ca proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților să fie declarat constituțional și să treacă de controlul Curții Constituționale a României (CCR), subliniind însă că nu dorește să anticipeze decizia instanței.
Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la Radio România Actualități, în contextul în care CCR a amânat în repetate rânduri pronunțarea pe acest subiect sensibil.
Ce a spus Nicușor Dan
Șeful statului a criticat tergiversarea deciziei și a atras atenția asupra impactului pe care astfel de amânări îl au asupra imaginii instituțiilor publice.
„Nu vreau să anticipez. E neplăcut că a existat această tergiversare. E un proiect de lege care, cu o modificare relativ minoră, vine din vară. Nu au făcut bine aceste amânări. Nici Curții, nici imaginii pe care românii și-o fac despre stat în general. Aș vrea ca proiectul să treacă. Dincolo de asta, e legitim să fie discuții în contradictoriu”, a declarat președintele.
Totodată, Nicușor Dan a subliniat că dreptul nu este o știință exactă și că, în probleme care țin de realitatea socială și instituțională, pot exista interpretări diferite:
„Dreptul nu e o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală sunt situații care pot fi interpretate diferit.”
Contextul deciziei CCR
Reforma pensiilor magistraților este analizată de CCR, care a amânat deja de cinci ori pronunțarea unei decizii. Noul termen stabilit este 18 februarie.
Amânarea a fost motivată prin solicitarea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea unor documente depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). În aceste documente, instanța supremă cere Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că legea ar putea trata discriminatoriu magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar afecta siguranța financiară a judecătorilor.
O temă cu miză majoră
Reforma pensiilor de serviciu, inclusiv cele ale magistraților, reprezintă un subiect extrem de sensibil în spațiul public. Pe de o parte, există presiuni pentru echilibrarea sistemului și pentru reducerea privilegiilor considerate excesive; pe de altă parte, sunt invocate argumente legate de independența justiției și de stabilitatea financiară a sistemului judiciar.
Decizia CCR va avea un impact semnificativ atât asupra cadrului legislativ, cât și asupra percepției publice privind echilibrul dintre reformă și respectarea principiilor constituționale.